Un lucru ştiam. Nu aveam nevoie de curaj pentru a sări din vreun avion, sau pentru a sări de pe o stâncă. Îmi trebuia pentru a spune un singur cuvânt. Nu. Pentru atât. Două litere. Nu. Scurt, direct, fără interjecţii... Nu.
Un nu care să încheie ceva urât, şi să reprezinte începutul a ceva nou, mult mai frumos. Începutul a ceva pur. Începutul inocenţei pierdute.
De ce îmi era atât de greu? De ce era mereu aşa de greu? Nu. O consoană. Şi o vocală. Simplu. Nu. Dar... nu reuşeam.
Ştiam că totul avea să fie mai uşor după ce acest cuvânt se va desprinde de pe buzele mele. Aveam să fiu mai fericită. Voiam fericirea? Da. Normal. Oricine o vrea. Toată lumea o caută. Mă puteam considera norocoasă. Fercirea era atât de aproape de mine. La un cuvânt depărtare. Dar, oricât mă întindeam, nu puteam s-o ating.
Două litere. Două litere mă despărţeau de perfecţiune. Părea atât de simplu. ERA atât de simplu... pentru alţii. Dar eu eram o laşă. Trebuia... trebuia să îmi fac curaj şi s-o spun odată...
"Pentru că doar cei care pot să spună NU, vor putea spune DA."
Sunshine
Imagine: Andreia (La mulţi aniii!!!!)
Model: Sunshine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu