Pact cu Moartea

        Eram intr-o camera care era scaldata aproape complet in bezna. Doar cateva raze, salvatoare ale lunii intrau speriate pe fereastra mare.
        Brusc s-a facut lumina. Am observat ca stateam pe un scaun cam incomod, la o masa.In fata mea a aparut un batran imbracat complet in negru si cu pielea alba ca hartia, iar in spatele lui o fetita cu ochii verzi, care parea perfect normala.
       -Buna. Eu sunt Moartea... M-ai chemat, iti amintesti?
       N-am spus nimic. Stiam de ce sunt aici, iar el stia ce vreau.
       -Asculta-ma cu atentie. Am sa-ti dau ce vrei daca... vei castiga pariul.
       -De ce...
       -De ce am venit? Pentru ca m-ai chemat. Pentru ca oamenii... speciali ca tine pot sa faca asta. Vezi tu... sunt mai vechi decat Dumnezeu si mai crud decat Diavolul si sunt singurul care se poate plimba linistit atat in Rai cat si in Iad. Si pentru asta, oamenii ca tine ma cheama pe mine. Iar tu vrei ceva din Iad si sunt gata sa-ti dau, daca castigi acest pariu.
       -Care e pariul?
       -Pune-ti inelul meu pe deget. Daca reusesti sa-l pastrezi pe mana timp de 24 de ore, castigi. Dar daca il scoti sau nu-ti accepti responsabilitatea... pierzi, evident.
       Mi-a pus in palma un inel frumos cu o piatra rosie.
       -Ea iti va fi ghid in aceasta lume si iti va spune ce si cum sa faci. A facut un semn catre fata cu ochii verzi.
       -De ce? Ce rost are sa fac asta? Chiar eram curioasa, asa ca asteptam raspunsul.
       -Ai scapat de atatea ori de mine, incat vreau sa-ti arat ce se intampla cand faci asta...
       Mi-am pus inelul pe deget.
       -Ne vedem dupa 24 de ore.
       Si a disparut. Am ramas doar eu cu fata.
       -Deci? Cum se face?
       -Eu te voi duce la fiecare persoana care urmeaza sa moara, tu doar trebuie sa o atingi, iar eu voi avea grija de ea.
       -Adica din momentul in care ii voi atinge, ei vor muri...
       -Exact. Iar dupa ce vor trece in lumea aceasta si te vor vedea, probabil iti vor pune intrebari. Cea mai frecventa e "De ce?".
       -Si eu ce ar trebui sa raspund?
       -Tu decizi.
       -Am inteles. Sa-i dam drumul!
        Primul pe care a trebuit sa-l ating a fost un hot, iar apoi o batrana care se chinuia deja cu viata, deci nu mi-a fost greu. Dar apoi am ajuns intr-un spital. Trebuia sa ating o fetita care avea probleme cu inima. Avea doar 7 ani, avea toata viata inainte!
        -Nu pot sa o fac.
        -Daca nu o faci, pierzi.
        -Atunci voi pierde.
        In momentul in care am refuzat, asistenta care avea grija de fetita, a avut un accident. S-ar fi chinuit toata viata, daca n-as fi atins-o.
        -Asta se intampla.
        Atunci am inteles.
       -Deci de fiecare data cand eu am scapat, altcineva a fost in locul meu. Parasea lumea aceasta in locul meu.
       -Corect.
       Mi-am scos inelul si m-am trezit din nou stand la acea masa, cu Moartea in fata mea, desigur.
      -Ti-ai dat inelul jos inainte de cele 24 de ore si ai refuzat sa atingi pe cineva.
      -Am pierdut.
      -Dar ai invatat ceva.
      -Da. Am invatat ca inca nu mi-am terminat treaba.
       Mi-am pus inelul pe deget din nou si oricat de mult ma durea, am atins fetita care avea probleme cu inima. Dupa ce m-a vazut, mi-a pus o intreabare:
      -De ce?
      Am ramas cu gura cascata... era prima in ziua aceea care m-a intrebat ceva. Nu stiam ce sa-i raspund asa ca am dat un raspuns... banal:
      -Pentru ca asa e viata. Mai devreme sau mai tarziu se termina.
       Mi-am dat inelul jos si l-am inmanat proprietarului. In timp ce-si punea inelul inapoi mi-a spus:
      -Cred ca am sa-ti dau ce iti doresti.
      -De ce?
      -Pentru ca ai inteles.

Tulip