marți, 31 iulie 2012

Natura la microscop (10)

Niciun comentariu:

Tulip

luni, 30 iulie 2012

Natura la microscop (9)

Niciun comentariu:

Tulip

joi, 26 iulie 2012

Interogatoriu

Niciun comentariu:

-Deci? Cine te ajuta?
Am inceput sa rad.
-Chiar crezi ca as avea nevoie de ajutorul cuiva? Ti se pare ca nu m-as descurca singura?
S-a proptit in masa, si-a lasat capul la nivelul meu si m-a privit in ochi.
-Da, chiar cred asta.
- Ei bine, mai sunt si fete care se descurca singure, asa ca mine, ca tine…..
Ochii ei…erau verzi.
-Angajatii nu se pun, am spus eu.
-Nu.
-Atunci nu mai e nimeni.
A trantit scaunul de perete. Vroia sa para fioroasa, lipsita de mila si scrupule fata de un criminal ca mine, insa….eu nu eram un criminal, eram….altceva, eram diferita.
-Uite ce e, de doi ani ma chinui sa te prind. Esti o legenda, ca sa spun asa. Una vie. Si acum ca am pus mainile pe tine, nu o sa te las sa-mi scapi. Asa ca la dracu’! Raspunde-mi la intrebari!
-Evadarea mea nu depinde deloc de ceea ce iti doresti tu, depinde in totalitate de ceea ce imi doresc eu, doar eu!
Zambeam. M-am uitat la mainile mele impreunate. Si la “bratarile” de la incheieturi.
-Cu puf roz nu aveti?, am intrebat eu. Sau poate verde? Imi place mai mult…
-Incredibil, a ras ea. Chiar nu ti-e frica? Te asteapta ani buni de puscarie. Daca nu chiar toata viata.
-Nu. Am trecut prin lucruri si mai rele.
A luat scaunul trantit si s-a asezat pe el, in fata mea. Nu pot sa spun ca statea ca o doamna.
Domnisoara, de fapt.
Ii venea bine uniforma albastra. Era tanara, foarte tanara…. Prea tanara pentru postul pe care il ocupa, ceea ce insemna ca era foarte buna in ceea ce facea. Normal ca era! Doar m-a adus in incaperea in care nu credeam ca voi ajunge vreodata. De fapt… buna era oricum.
Avea forme frumoase, arata bine… mintea mi-o lua deja razna. Mi-am dat capul pe spate si am inchis ochii, mi-am umezit buzele, am zambit putin ironic si mi-am spus  “Trebuie sa ma concentrez, de data asta chiar trebuie!”
-Ai terminat de pus etichete?, a intrebat ea.
-Ce?
-Ma studiai.
-Da. Esti draguta. Ai merge o tura, am spus eu zambind. Sau poate mai multe sau poate chiar te-as lua acasa, asa in uniforma, iti sta bine, imi place…
Incercam sa-I provoc o reactie. Uimire, greata, furie… orice.
-Cu siguranta nu cu tine, a replicat ea.
-Esti altfel.
-De ce? Ca nu pun botul la ce spui?
-Poate ca ai tu o varsta frageda, dar ai trecut prin multe… si totusi nu destule ca sa te aperi, nu de mine, oricum.
S-a ridicat de pe scaun si s-a oprit in dreapta mea. Am simtit teava rece lipita de tampla mea.
-Am voie sa trag oricand si de cate ori vreau eu. Asa ca hai sa continuam cu declaratia. Fa bine si incepe sa scrii.
-Poti trage linistita. Oriunde m-as duce, sunt sigura ca o sa gasesc o companie placuta.
Si-a pus arma la loc.
-Mi-e scara de tine, a spus ea.
-Multora le-a fost si le este, dar oricum, de ce? Ca ma dau la tine? Ca am principii diferite fata de tine? Ca sunt altfel?
-Nu doar…
-Poftim, am interupt-o eu. Declaratia mea, semnata. Sper ca data viitoare sa ne intalnim in circumstante mai… placute.
-Taci dracu! Ochii tai albastri nu o sa te ajute de data asta.
Deci ii observase, chiar foarte in profunzime, poate asa si prima reactie, prima emotie. Era confuza. Asta era bine.
La naiba. O sa scap de aici. Poate nu pentru ultima data cu ea prin preajma, dar o sa scap.
Cat despre domnisoara politist… Ei bine doamnisoara asta…

Tulip&R.

sâmbătă, 21 iulie 2012

Anonima

Niciun comentariu:


Tulip

vineri, 20 iulie 2012

Carti (6)

Niciun comentariu:
"Pot sa ma gandesc la o mie de posibilitati diferite de a ma apara, la o mie de mutari diferite pe care le-ar putea face, insa deodata ma trezesc ca el schimba regulile jocului."


"Mai exista si alte feluri de foame, pentru alte lucruri, care odata desteptate, nu au tihna pana nu sunt saturate."


"-Nu e nevoie de simturi prea ascutite ca sa prinzi mirosul iadului, [...]."

Jurnalele Vampirilor, Jurnalele lui Stefan-Nesatul

"De sase decenii in Romania se uraste variat si continuu."

"Iar pentru faptul de a fi capabil de un sentiment atat de injositor precum ura oricine e gata sa te judece."

"Intr-o comuninate atomizata si dezbinata, in care admiratia e pe cale de disparitie, reusita cuiva nu mai poate fi evaluata in termeni pozitivi. In aceste conditii, ura e cea care devine automat un simptom al reusitei. Altfel spus, esti urat, deci existi."

"Istoria speciei umane incepe cu o crima [...]." 

"Faptul de a fi antipatic, hulit, reprimat este pentru intelectual singura garantie ca isi joaca cum trebuie rolul social."

"Orice animal ramane egal cu el. Omul, in schimb, este "cel mai cumplit" pentru ca poate sa devina altceva dinlauntrul  lui chiar."

Gabriel Liiceanu, Despre ura

"Amintirea era doar teama pura."

"Violenta face parte din alegerile pe care le faci in viata."

"-Fiecare isi gaseste pacea intr-un mod propriu."

"Copilaria este extraordinar de dificila."

"Civilizatia poate ucide."

"In atat de multe milenii, oamenii nu au inteles niciodata dragostea. Cat de mult este ceva fizic, cat se leaga de mental? Cat de mult este ceva accidental, cat tine de soarta? De ce cuplurile perfecte se despart, iar cele imposibile razbat? Nu cunosc raspunsurile mai bine decat ei. Dragostea pur si simplu exista acolo unde exista."

"-Nu poti fi niciodata prea prudent atunci cand vine vorba de a distribui puterea." 

"-In filme nu ti se spun lucrurile cele mai rele."

"Nu stii niciodata cat timp vei mai avea, [...]."

Stephenie Meyer, Gazda

"Dupa parerea mea, nu poti crea personajele decat atunci cand ai studiat indelung oamenii, asa dupa cum nu poti vorbi o alta limba decat cu conditia sa o fi studiat serios."

"Cata dreptate aveau cei din vechime, care atribuiau unul si acelasi zeu negustorilor si hotilor!"

"E intodeauna greu sa alini o durere pe care nu o cunosti, [...]."

"Ce sublima copilarie mai e si amorul!" 

"Femeile n-au pic de indurare fata de cei care nu le sunt pe plac."

"Nu exista izbavire fara penitenta."

"Raspunsurile asteptate cu nerabdare sosesc intodeauna cand nu esti acasa."

"Inima noastra are capricii, e singura ei distractie si singura ei scuza."

"Daca barbatii ar sti ce pot obtine cu o lacrima, ei ar fi mult mai iubiti, iar noi i-am ruina mai putin."

"N-ar fi niciun folos ca lumea sa imbatraneasca, daca ea nu s-ar indrepta."

Alexandre Dumas-fiul, Dama cu camelii

Tulip

marți, 17 iulie 2012

Plimbarica

4 comentarii:







Tulip

joi, 5 iulie 2012

Sa zicem ca

Niciun comentariu:
-Mi-i dor de ea. Asa mi-i de dor.
Auzisem cuvintele astea de nenumarate ori in ultimele doua luni.
-La fel de tare ca la inceput?, am intrebat eu. Si in acelasi fel?
A stat si m-a privit pentru o secunda pana s-a decis.
-Da. Si parca mai tare ca la inceput.
Am zambit in sinea mea. Era mai mult un dor... carnal, ca sa zic asa. De placere. Nu era deloc ca la inceput. Dar dorul e tot dor... si uneori ne doare mai mult decat ar trebui.
-Bine. Sa zicem ca te cred si ca e asa cum spui tu. Sa zicem. Momentan.
A ras.
-Sa zicem... Sa zicem ca sunt din nou fetita aia inocenta, credula si prostuta. Sa zicem ca nu stiu tot ce stiu... tot ce am aflat. Sa zicem ca tot ce mi-a "promis" ea se va intampla. Sa zicem ca totul e ca la inceput. Sa zicem... Doamne cat ma doare cand ma gandesc.
-Sa zicem, sa zicem. Asta nu-i o solutie si o stii. Uite, priveste viata ca pe o piesa de teatru sau ca pe un film.
-Ei bine... filmul asta e jalnic.
-Tocmai de aceea schimba scenariul acolo unde vezi ca lucrurile nu merg. Schimba-l in asa fel incat filmul tau sa fie de Oscar.
-Pai cum? Schimb scenariul si personajul principal lipseste?
Am ras.
-Tu esti regizorul. Personajele joaca dupa cum spui tu. Cu atat mai mult personajul principal.
-Poate ai dreptate.
-Sau poate nu, nu-i asa? Inca te indoiesti...
-Mi-e greu sa mai am incredere in primul rand in mine...
-Asta se va schimba cu timpul. E doar un moment din viata, atat.
-Unul lung.
-Trebuie sa inveti sa faci fata. Nimeni nu e inutil, nici macar aia pe care ii credem noi inutili. Tine capul sus si privirea dreapta. Arata ca esti puternica. Stiu ca poti sa faci asta. Stiu ca esti mai puternica decat areti... decat crezi.
-Am destule motive incat sa vreau sa fiu la doi metri sub pamant. Nici nu intra in discutie privirea dreapta.
-De ce vrei sa renunti la unicul lucru pe care il ai cu adevarat? Cam asta e viata...
A ras.
-Singurul? Poate....
Si-a aruncat tigara si a inceput sa priveasca apusul. Am luat-o de mana. Voiam sa stie ca sunt acolo.
-O sa fie bine.
Nu era valabil pentru acum, dar era pentru viitor.

Tulip
Ne gasesti si pe Twitter: Tulip si Sunshine si Facebook