vineri, 3 iunie 2011

Capitolul 18

-Si acum ce facem?
Am stat si m-am gandit. Pacat. Chiar vroiam sa vad Roma.
-Mergem si dormim.
-Ce?!
-Mergem si ne... odihnim, nah, daca nu vrei sa dormi. Si tu mai faci un dus. Inca mai puti a vodka.
S-a uitat urat la mine, asa ca l-am luat de mana.
-Hei, Rob, ai incredere in mine.
Am luat liftul si in doua minute eram deja inapoi in camera.
-Ce zici daca am verifica putin?
Robert avea dreptate. Nebuna era pe urmele noastre. Am cautat peste tot. Sub masa, sub pat, dupa usi, in dulapuri.... nimic. Eram disperata. Stiam ca Leah nu era genul care sa vina cu mana goala. Stiam ca ne-a lasat un mic "cadou", doar ca sa ne bage in sperieti si sa-si bata joc de noi. Dar ce?!
-Asta e bata care o cautai? Care ai lasat-o la tine in pod?
M-am intors.
-De unde naiba ai scos-o?
-Din dus...
-Ce?! De data asta a intre...
In clipa aceea a sunat telefonul.
-Raspundem?
N-am mai asteptat un raspuns si am ridicat receptorul.
-Tara!
-Oh, Ethan, tu esti!
-Asta nu suna a bine, inseamna ca lupul v-a luat urma, dar nici nu vreau sa aud. Esti fata desteapta. Gandeste-te cum ar fi daca totul ar fi fost invers. Dar nu pentru asta am sunat. Am vrut sa va spun sa nu va bateti pe pat. Din cate am inteles de la matusa ta nu prea ati avea nevoie de paturi sau camere separate. In momentul acela mi-am intors privirea catre pat. Nici nu observasem ca e unul singur.
-In principiu n-am avea. Am zambit.
-Bun. Stati cat vreti, dragilor. Placerea e de partea mea. Si apropo. Aveti bani de suveniruri si chestii de-astea, la directorul hotelului.
-Dar... N-am apucat sa termin ca a si inchis.
Robert statea inca cu bata in mana.
-Ce zici daca comanzi ceva de mancare pana sunt eu la dus?, l-am intrebat.
-Ok... Vrei pizza, pizza sau pizza?
Am ras.
-Vreau paste... si sa fie comestibile.

Simteam cum apa fierbinte imi relaxa fiecare muschi. Am inceput sa ma gandesc la situatia in care ne aflam. Eram in noroi pana-n gat. Oare cum s-a ajuns aici? Si Ethan? Sigur nu era un simplu prof de arte. Nu avea cum. Prea multi bani si prea multe relatii. Poate nu era prof de arte, dar cu siguranta ii placea tot ce inseamna arta. Adica canta la pian, iar atunci cand ne vorbea de vreun tablou sau pictor, la ora, era incredibil felul in care ii straluceau ochii. Atunci mi-am dat seamna. " Gandeste-te cum ar fi daca totul ar fi fost invers.". Asta era!

Robert infuleca ca un porc.
-Nu cumva sa ma astepti.
-Daca faci dus cu orele...
-Nu conteaza! Mi-a venit o idee!
-Si anume?
- Gandeste-te cum ar fi daca totul ar fi fost invers, am repetat eu.
-Nu pricep.
-Cum ar fi daca din vanat am deveni vanator?
-Esti nebuna.
-Stiu, dar s-ar putea sa mearga.
-Ai dreptate. S-ar putea sa mearga... la fel de bine cum s-ar putea sa nu mearga.
-Ai o idee mai buna?
Vedeam in privirea lui ca-mi da dreptate. Trebuia sa ne multumim doar cu ceea ce aveam.
-Ok, banuiesc ca luam banii de la director si iesim in Roma. Stiam ca a stat lipit de receptor si a auzit tot ce am vorbit cu Ethan
-Corect. Dar dupa ce-mi mananc pastele.

Tulip

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ne gasesti si pe Twitter: Tulip si Sunshine si Facebook