Tulip&Sunshine: Iubeşte-o! Capitolul 7: Vacanţă la Roma

Lorelei intră în casă cu cei doi bărbaţi după ea. Îl văzu pe Mike aruncând-i o privire curioasă şi speriată în acelaşi timp. Speră doar că fusese deştept şi nu le spusese nimic gorilelor alea despre Edvard.

- Mike, îmi spui şi mie ce s-a-ntâmplat?, îl întrebă.

- Nu am putut să-i ajut cu...

- Domnişoară, ne-ar plăcea să vorbim puţin cu dumneavoastră între patru ochi.

Oricum, fusese atentă la felul în care Mike pusese accentul pe nu. Nu le spusese nimic.

- Bineînţeles. Vă rog, să intrăm în bibliotecă. Mike, am lăsat carafa de limonadă în grădină, lângă balansoar.

Spera că Mike auzise ceea ce îi spusese ea de fapt. Spera că oamenii ăia nu găsiseră batista lui Ed înaintea lui.

Intrară în bibliotecă, iar ea se aşeză pe fotoliu, făcându-le semn celor doi să se aşeze pe canapeaua din faţa ei.

- Bănuiesc că ştiţi de ce ne aflăm aici.

- Mă tem că nu am nici cea mai vagă idee. Sper doar că niciunul dintre musafirii mei nu a păţit sau nu a făcut ceva.

- Este vorba de unul dintre... musafirii dumneavoastră, totuşi. Să înţeleg că dumneavoastră primiţi aici oameni care...

- Primesc şi găzduiesc artişti. Sunt oameni care vin în Toscana fără niciun ban sau fără cunoştinţe şi prieteni, dar au nevoie de un cămin. Temporar. Iar eu îi primesc la mine, unde locuiesc de obicei o săptămână, două, depinde...

- Înţeleg. Şi dumneavoastră ce câştigaţi din asta?

- Nu cred că înţeleg scopul întrebării. Dar, ca să vă fac e plac: nu câştig nimic altceva decât companie plăcută şi o conştiinţă împăcată cu gândul că am ajutat oameni. Putem trece direct la subiect. Sunt foarte curioasă de ce mi-aţi invadat proprietatea în timp ce lipseam şi din cauza cui aţi făcut asta?

- Este vorba despre Prinţul Moştenitor.

- Prinţul Edvard?, întrebă părând terifiată. A păţit ceva?!

- Nu putem şti încă, pentru că nu ştim unde se alfă Alteţa Sa.

- Oh! S-ar putea să... se fi întâmplat ceva? O răpire sau...?

- Nu tocmai. De fapt, Alteţa Sa ne-a transmis printr-un bilet că nu ar trebui să ne îngrijoreze absenţa sa, deoarece este doar un fel de vacanţă. Spunea că are nevoie de o pauză.

- Şi v-aţi gândit că ar fi putut veni aici?

- Da. Avem informaţii conform cărora Alteţa Sa ar mai fi venit la dumneavoastră în situaţii oarecum similare.

- Aţi avut dreptate venind la mine. Prinţul Edvard a venit într-adevăr aici.

Avu mare grijă cum îşi alegea cuvintele.

- Cu două zile înainte, cu câteva ore înainte de cină a venit aici. Am vorbit puţin, am băut cafea, dar după vreo două ore, Alteţa Sa a trebuit să plece.

- Puteţi să ne spuneţi exact ce aţi vorbit cu Alteţa Sa?

Alteţa Sa în sus, Alteţa Sa în jos. Nu mai rezista mult aşa. Mike intră şi puse pe masă o carafă cu limonadă proaspătă şi trei pahare.

- Mulţumesc, Mike! Aşteptă ca acesta să iasă din încpăpere ca să continue;

- Prinţul a spus că şi-a luat o săptămână liberă, pentru că îndatoririle regale îl copleşeau deja. Dar nu mi-a dat prea multe detalii. A spus că urmează să se logodească şi... Ceea ce vă spun eu acum este confidenţial? Confidenţial faţă de... mass-media, mă refer.

- Bineînţeles, doamnă.

- Cred că o ia ca pe o ultimă ieşire. E conştient de îndatoririle lui faţă de Danemarca, dar cred că a avut nevoie de puţin timp departe de Copenhaga. Mi-a vorbit cu mare durere de moartea tatălui său, despre care eu nici măcar nu auzisem până atunci.

- Şi când aţi mai luat legătura cu Prinţul Moştenitor?

- A fost ultima dată când am vorbit cu el. Acum două zile. După cum poate că aţi observat, eu nu am nici televizor, nici telefon, nici internet.

- De aceea nu ştiaţi despre acest ... incident?

- Exact. Şi mai am prostul obicei de a nu citi presa scrisă. Îmi pare foarte rău că nu vă pot ajuta mai mult.

- Nu ştiţi unde a plecat Alteţa Sa de aici?

- A menţionat Sevilla. Îmi pare bine că mi-aţi amintit asta... Sevilla cu siguranţă. Cred că cunoaşte pe cineva acolo. Sau ceva cu o casă de vacanţă... Nu sunt prea sigură.

- Vă voi deranja cu încă o întrebare.

- Vă rog.

- De ce nici bărbatul cu care am vorbit la început nu ştia nimic despre Prinţ? Nu s-a prezentat când a venit la dumneavoastră?

- Momentan am 7 musafiri aici. Cred că E... Alteţa Sa a reuşit să îi cunoască pe toţi, dar fără să se prezinte ca .... membru a vreunei case regale. Ştiu că e puţin ciudat, dar aici nu prea contează cine ce este. Nu s-a prezentat decât cu numele de Evard. Bineînţeles, au fost unii care l-au recunoscut. Dar Mike e american. Crede că toate statele mai puţin Anglia au preşedinte. Nu vă puteţi aştepta mai mult de la el... Şi oricum,. nu am mai vorbit prea mult de Prinţ după ce a plecat.

- Vă mulţumesc, doamnă. Vă voi lăsa totuşi un număr de telefon, în speranţa că ne veţi contacta dacă veţi descoperi orice.

- Bineînţeles. Şi... aţi putea să-i transmiteţi Alteţei Sale să ia legătura cu mine după ce... îl găsiţi. Sunt puţin îngrijorată...

- Bineînţeles.

- Prietenii tăi sunt interesanţi, îi spunea lui Evard jumătate de oră mai târziu, pe când îl lua de la Agnese. Ai fost cuminte.

- Bineînţeles, mami. Cum ai scăpat de ei?

- Cum fac eu de obicei. Cu stil.

- Unde mergem?, întrebă când observă că nu o luau spre casa ei.

- Roooomaaaa!

- Ce?

- Roma. Vacanţă la Roma! Nu de asta are nevoie orice prinţ fugit de acasă?

- Dar...

- Dacă nu vrei, pot oricând să întorc. În jurul casei mele nu sunt decât 20 de gorile trimise de regină să te ducă acasă până la cină.