Inainte de a citi, vreau sa va spun, ca eu, probabil, sunt pe undeva pe sus, intre flori si fluturi si fac poze chiar in acest moment.
Serios? Nu-ti dai seama ca nu poti fara mine? Ai intrat intr-un joc prostesc. Intr-un joc in care regulile nu-ti sunt cunoscute.
Dar nu voi mai fi aici cand, in paginile galbejite, a unei carti uitate de vreme, vei cauta... noi. Nu voi mai fi aici cand te vei incurca in versuri, note, fraze, masuri si timpi, cautand momentele cand ne iubeam in iarba verde de mai. Nu voi fi aici cand vei cauta trecutul. Din pacate, eu traiesc in prezent. Clipa cu clipa.
Iti aduci aminte? Eram doar noi doi si adierea usoara de vara. Iti aduci aminte cum simteam caldura si razele soarelui chiar daca cerul era acoperit de nori? Dar asta numai cand eram impreuna.
Ei bine uita toate acestea, pentru ca nu mai exista. Pierzi ultima sansa.
De ce esti naiv? Doamne... nici nu vreau sa stiu ce se va alege de tine, atunci cand eu nu voi mai fi aici. Probabil o sa fii exact ca ceilalti, adica… normal. Ceea ce nu sta in firea ta. Dar cu timpul te vei obisnui si vei paste odata cu turma. Tu nu vezi ca lumea are nevoie de noi? Ca doar asa exista ea pentru noi in toata puritatea si splendoarea ei? Incearca sa imparti cerul cu tine insuti, incearca sa imparti marea cu tine insuti si multe altele. Nu poti, nu?
Tocmai mi-am terminat tigara, asa ca... Adio. Ne vedem sus, sus, sus.
Tulip
Tulip
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu