Zilele acestea mi s-a pus o intrebare si anume: “Cum reusesti sa fii o femeie atat de puternica, hotarata si cu capul pe umeri?”. Cand am auzit am inceput sa rad in hohote si am crezut ca persoana respectiva glumeste, dar... nu glumea. I-am promis ca am sa-i raspund printr-un articol pentru ca niciodata n-am fost buna de vorbit.
Pentru inceput sa lamurim o chestie. Nu sunt femeie. Vorbesc ca un copil, gandesc ca un copil, visez ca un copil, sunt copil. Buuun. Apoi... hotarata? Eu as spune mai degraba incapatanata decat hotarata. Plus ca nu sunt buna la luat decizii si coordonat chestii. Deci hotarata, nu. Si nu sunt absolut deloc cu capul pe umeri, dar deloc. Sunt cea mai aiurita si impiedicata persoana pe care o cunosti... cred. Iar puternica nu prea cred. Oamenii, sentimentele, lucrurile din jurul meu ma influenteaza destul de mult, chiar daca mai tot timpul ma fac ca nu-mi pasa. Aaaa... uitasem. Si desigur ca orice om, am si eu doza mea de nebunie, care poate e cam mare, dar nu ma derajeaza.
Asa ca te-ai cam inselat.
Tulip
Wow! Cand mi-ai spus ca o sa-mi spui printr-o postare am crezut ca o sa-mi explici cum reusesti, nu ca o sa-mi intorci rationamentul pe dos :))
RăspundețiȘtergere