Vară, vară, vară. În fiecare picătură de sânge, în fiecare respiraţie, în fiecare surâs.
O lume atât de bună încât nu poate să se termine, atât de perfectă încât nu poate exista.
Dar există.
Vară în fiecare privire de copil. Vară în fiecare joc inocent.
Raze de soare, valuri înspumate, nisip fierbinte...
Nu ai voie să vorbeşti de toamnă aici. Nu ai voie să distrugi altarul acesta perfect.
Nu acum, nu aici, nu cât timp trăiesc eu.
Degeaba vei fi aici la toamnă, dacă nu eşti acum. Trebuie să simţi şi tu toate astea... toate aripile de fluturi care te ating în zborul lot, toate adierile calde ale brizei, toate picăturile sărate ce nu-s lacrimi... Dacă nu simţi asta, nu vei putea înţelege ce voi simţi eu la toamnă, când o să cadă o frunză uscată în părul meu.
Vino, trăieşte, iubeşte, respiră acum! Când lumea pare a noastră. Când lumea e a noastră.
Imagine: Sunshine
uff.. aceasi parere o am si eu despre venirea toamnei :| foarte tare textul :x
RăspundețiȘtergere